Vitamine și minerale (partea I)
Orice nutriționist sportiv este obișnuit cu întrebările de genul:
Ce suplimente îmi recomandați?
Ce vitamine și minerale să-i dau copilului să mai crească, să aibă mai multă energie?
Pe lângă consumul de macronutrienți (de ex., carbohidrați, grăsimi și proteine), oamenii au nevoie să consume cantități relativ mici din anumiți micronutrienți (de exemplu, vitamine și minerale) în dietă pentru a-si menține sănătatea.
Pe lângă faptul că se găsesc în alimente, micronutrienții sunt disponibili individual sau într-o varietate de preparate combinate denumite suplimente.
Mulți sportivi consumă cantități mari de suplimente, de vitamine și minerale, crezând că acestea vor ajuta la prevenirea infecțiilor sau accidentărilor, vor accelera recuperarea sau vor îmbunătăți performanța atletică.
Este posibil ca unele minerale consumate in exces să facă mai mult rău decât bine.
Regula de bază este să apelăm la suplimente doar in situațiile cand avem anumite deficiențe majore dovedite prin analize medicale( de ex. la vitamina D, fier) sau în situațiile speciale în care nu putem acoperi nevoile organismului prin alimentatia normală(deplasări prelungite, recuperare după accidentari).
Rolul acestor informații este să ajutăm sportivii să înțeleagă de ce micronutrienții sunt o componentă esențială a dietei, de ce necesarul de anumiți micronutrienți poate fi mai mare la sportivi, care grupuri de sportivi prezintă cel mai mare risc de aport inadecvat de micronutrienți și baza științifică a sfaturilor oferite sportivilor cu privire la aportul de suplimente de vitamine și minerale.
Orice deficiență susținută a unei vitamine sau mineral esențial are ca rezultat o sănătate precară, iar un atlet nesănătos este extrem de puțin probabil să performeze la potențialului său maxim.
Vitaminele sunt compuși organici necesari în cantități mici în dietă. Sunt esențiali pentru reacții metabolice specifice din organism și pentru promovarea creșterii și dezvoltării normale.
Sunt deci cu atât mai importanți pentru copii și juniori, care se află într-un proces normal de creștere.
Cu excepția vitaminei D (care poate fi sintetizată de corp în prezența luminii solare în anumite condiții), a vitaminei K și a unor cantități mici de vitamine B selectate (care pot fi produse de microflora bacteriană din tractul gastrointestinal), vitaminele nu sunt produse de corpul uman și trebuie introduse în dietă.
Deși vitaminele nu contribuie direct la furnizarea de energie, ele joacă un rol important în metabolismul energetic ca și coenzime reutilizabile în multe reacții metabolice. Multe vitamine, în special din grupa B, sunt cofactori în metabolismului energetic.
Deficiența unora dintre vitaminele din grupa B care acționează ca și cofactori ai enzimelor în metabolismul carbohidraților (de exemplu, vitaminele B1, B3, B6), grăsimilor (de exemplu, vitamina B2, tiamina, acidul pantotenic, biotina) și proteinelor (de exemplu, piridoxina) provoacă oboseală prematură și incapacitatea de a menține un program de antrenament intens.
Deficiențele de vitamine inhibă funcțiile organismului și afectează sănătatea. Într-adevăr, majoritatea vitaminelor au fost recunoscute pentru prima dată prin simptomele deficienței și bolile care apăreau atunci când aportul era inadecvat (de exemplu, scorbut la marinarii cu deficit mare de vitamina C; rahitism la copiii cu deficit mare de vitamina D).
Deși deficiențele marginale de vitamine pot avea doar un efect mic asupra persoanelor tinere, sedentare, altfel sănătoase, astfel de deficiențe pot afecta crucial performanța atletică la sportivii de elită.
Marjele dintre victorie și locul secund pot fi minuscule în multe sporturi, iar o deficiență care afectează performanța cu doar 1% ar putea afecta cu ușurință rezultatul unui eveniment competițional.
Spor în toate cele bune!
Leonard Munteanu
Nutriție Sportivă
0771 266 484